Ce este bitcoin si de ce trebuie sa ne intereseze

0
951

 

In articolul aparut in Revista Biz, am scris despre promisiunile bitcoinului si de ce nu ar trebuie sa ne sperie cele mai vehiculate mituri in ceea ce priveste acest subiect. Mi-am dat seama ulterior, pe masura ce am primit intrebari de la mai multi prieteni, ca lipseste un articol clar, corect si bine articulat despre bitcoin in limba romana. Adevarul este ca nu e o sarcina usoara; sigur, daca nu iti propui sa traduci unul din sutele de articole din engleza si cu asta sa inchei povestea.

Povestea bitcoinului are mai multe elemente, unele din ele prea tehnice pentru a fi usor intelese de catre cei mai multi. Asta este de fapt si motivul pentru care in prezent nu sunt decat putin peste 27 de milioane de wallets in toata lumea ( la data scrierii acestui articol, sfarsitul lui iulie 2018). 27 de milioane de wallets inseamna ca exista un maxim de 27 de milioane de detinatori de bitcoin. Sansele sa fie fix atat sunt nule avand in vedere ca multi oameni prefera sa aiba mai mult de un wallet iar alte foarte multe sunt probabil pierdute pentru totdeauna pe motiv de ratacire a cheilor.

Ca preambul pentru acest articol am publicat acum cateva zile o postare cu cele mai interesante ( din punctul de meu de vedere) resurse despre bitcoin, dar si despre crypto environment in general. Am incercat sa creez o imparteala logica si simpla care sa fie de ajutor deopotriva celor care tocmai ce intra in contact cu acest mediu, dar si celor care au ceva mai multe experienta. Rezultatul il puteti gasi aici.

M-am gandit si razgandit cum sa organizez o structura care sa poate fi usor de citit. Asta e formatul final, sper sa fie de folos. Inainte de a incepe vreau sa va incurajez sa va faceti propriul research. Nu sunt nici pe departe un expert si nici nu am experienta in a oferi sfaturi financiare, asta fiind si motivul pentru care am incercat in cadrul articolului sa pastrez un ton cat mai echidistant cu putinta.

 

Definitia bitcoin-ului

 

Din start trebuie sa lamurim o chestiune pentru a evita o confuzie des intalnita: termenul de bitcoin se refera atat la “moneda” cat si la protocolul care faciliteaza transferul acestei “monede”. In anumite articole sau carti veti gasi “Bitcoin”, cu litera mare, pentru a denumi protocolul si cu litera mica cand vorbim despre “moneda”.

Simplificat intr-o singura fraza, bitcoinul ( identificat si ca BTC ) este o criptomoneda digitala creata pe internet si care exista doar in mediul online. Aceste este si motivul pentru care in fraza de mai sus am preferat utilizarea ghilimelelor pentru cuvantul “moneda”.

Cea mai mica subdiviziune a unui bitcoin a fost denumite simbolic, un satoshi si este echivalentul a 0.00000001 bitcoin.

Protocolul Bitcoin este un software pe care odata ce il deschizi ai acces la reteaua bitcoin. Astfel, protocolul nu este dependent de niciun fel de hardware, putand fi utilizat oricand si de oricine care acces la internet. Asta il face practic imposibil de “inchis” cu exceptia cazurilor in care un stat opreste cu totul furnizarea internetului in cadrul granitelor sale. Asa ca atat timp cat exista internet, networkul va continua sa functioneze.

 

La ce foloseste bitcoinul,  si cum se diferentiaza de monedele traditionale

 

The short story: 

 

a. Bitcoinul este o platforma descentralizata in sensul ca nu exista vreo institutie care sa execite control asupra retelei. In cadrul acesteia se pot face transferuri “peer-to-peer” intre doua sau mai multe entitati fara un “arbitru”.

b. Transferul de bitcoin este mai rapid si mai ieftin. Daca vrei sa trimiti 1000 de euro din Romania in Spania prin Western Union taxele pot ajunge si la 10%. Daca vrei sa trimiti aceeasi suma prin intermediul bancilor, pe langa comisionul aferent tranzactiei trebuie sa astepti cateva zile pentru procesare. De curand, o persoana a transferat echivalentul a 300 de milioane de dolari in bitcoin dintr-un portofel spre altul in decurs de cateva minute si pentru o taxa de tranzactionare de 4 centi.

c. Spre deosebire de monede precum dolarul sau euro, numarul de bitcoini este finit ( 21 de milioane va fi maximul, in prezent fiind in circulatie putin peste 17 milioane) si intrucat nu exista o institutie in spatele intregii povesti, aceasta limita prestabilita nu poate fi depasita. Practic, de la momentul decuplarii dolarului de aur, omenirea nu a mai beneficiat de o moneda care sa aiba un profil eminamente anti-inflationist.

d. Securitatea intregii retele, dar in principal a tranzactiilor se face prin intermediul cryptografiei o metoda stiintifica arhicunoscuta si apreciata ca fiind foarte sigura de numeroase studii. Spre finalul articolului veti gasi o explicatie putin mai in detaliu despre rolul esential al criptografiei.

e. Tranzactiile odata aprobate, inregistrate intr-un ledger ( o baza de date pentru a simplifica) si implicit incheiate nu pot fi anulate sau modificate. Desi aparent un dezavantaj asta confera un plus de siguranta retelei printre altele pentru ca rezolva problema “double-spendingului” facand imposibil ca acelasi bitcoin ( sau o subdiviziune a acestuia) sa fie transferat de doua ori de aceeasi persoana catre doua persoane diferite. Pentru o imagine mai clara impiedica ceea ce in viata de zi cu zi ar insemna trimiterea aceleiasi bancnote de 50 de lei catre 2 persoane in acelasi timp.

f. Validarea tranzactiilor au loc in urma altui proces interesant si foarte practic numit generic proof-of-work ( POW ). Voi intra in detalii putin mai jos, dar ce trebuie retinut daca nu aveti chef sa parcurgeti detaliile tehnice e ca desi nu e o idee complet noua, proof-of-work combinat cu celelalte elemente contribuie la caracterul independent al retelei. Cand spun caracter independent ma refer in primul rand la faptul ca reteaua functioneaza consensual fara aportul vreunui arbitru cum sunt bancile nationale sau guvernele.

Mai jos voi incerca sa detaliez, simplificand insa pentru o mai facila intelegere, termenii si conceptele utilizati anterior.

 

The long story

 

Aparut la inceputul anului 2009 odata cu publicarea unui White Paper de catre fondatorul Satoshi Nakamoto ( un cognomen in spatele caruia nu stim nici pana astazi cine s-a aflat), bitcoinul si-a propus sa vina cu o solutie practica la o problema care ne afecteaza pe toti: inflatia si tiparirea banilor in nestire de catre guverne si banci centrale. Nu ma voi pierde in explicatii de ce tiparirea in exces a banilor e o idee foarte proasta, dar e important sa retinem ca atunci cand lucrul acesta se intampla ( vezi actiunile intreprinse de Federal Reserve cu ocazia ultimei crize economice) banii devin mai ieftini ceea ce este echivalent cu cresterea preturilor si scaderea in valoarea a economiilor oamenilor de rand. Pe scurt, ce ai cumparat ieri cu 10 de lei, din cauza inflatiei maine vei cumpara cu 11 lei; deci daca aveai economisiti 100 de lei, vei putea achizitiona mai putine azi ca ieri.

Revenind la bitcoin, insusi Satoshi a anuntat ca bitcoin va fi “a new electronic cash system that’s fully peer-to-peer with no trusted third party”. Practic asta inseamna ca bitcoinul poate folosit pentru ca doua entitati/persoane sa isi faca plati una alteia. Putem asimila acest rol cu cel jucat de Paypal de exemplu. Diferenta semnificativa este tocmai lipsa acestui intermediar atunci cand vorbim de bitcoin. Intermediarul este inlocuit de un sistem bine gandit menit sa valideze tranzactiile astfel incat sa nu mai fie nevoie de investirea increderii intr-un intermediar. Exista, de altfel, numeroase cazuri in care Paypal a inchis conturi fara a oferi explicatii si fara a returna banii detinatorilor acelor conturi.

Rata de inflatie, valoarea si viitorului bitcoinului

 

Am auzit des intrebarea: cat valoreaza un bitcoin? Raspunsul cel mai simplu la aceasta intrebare este: cat stabileste piata. La momentul scrierii acestui articol pretul unui bitcoin era in jurul valorii de $8000. Daca maine dintr-un motiv sau altul 100.000 de oameni se decid sa cumpere cate un bitcoin, din cauza fluxului de cumparatori, daca pe piata nu exista 100.000 de bitcoini la pretul de $8000, cumparatorii vor fi nevoiti sa isi creasca treptat oferta pentru a gasi pe cineva interesat sa le vanda respectivul bitcoin. Pe scurt, raportul dintre cerere si oferta stabileste contravaloarea unui bitcoin.

Nu e cu nimic diferit fata de produsele de larg consum. Daca de maine se intra intr-o criza a graului, din cauza ca cererea va fi mai mare decat oferta, cei care vand isi vor permite sa ceara mai mult decat pana inainte de criza deci pretul creste pe fondul dezechilibrului creat de cantitatea mica de greu de pe piata.

De aici provine si valoarea pe termen lung a unui bitcoin. Acum exista 17.174.575 de bitcoini pe piata si numarul lor creste cu 1800 pe zi, deocamdata. Spun deocamdata pentru ca reward-ul catre mineri ( sau nodes, cei care valideaza tranzactiile, detalii putin mai jos) se injumatateste odata la 210.000 de blocks. Dupa cum mentionam anterior, reward-ul acum este 12.5 BTC, dar incepand cu 24 mai 2020, aceasta suma se va injumatati la 6.25 BTC. Mecanismul e gandit f.inteligent pentru a pastra o rata reduse a inflatiei pe masura ce timpul trece. Daca acum rata inflatiei bitcoinului este de 3.9%, odata cu 24 mai 2020, datorita scaderea la jumatate a reward-ului, inflatia va deveni 1.80%.

Capitalizarea bitcoinului ( valoarea unuia inmultita cu numarul celor aflati in circulatie) e in jurul a 140 de miliarde de dolari. Un astfel de mecanism tehnic foarte bine gandit, pus in miscare si ajuns la o valoare atat de ridicata ( dupa ce a fost la un maxim de 320 de miliarde) e greu de bagat inapoi in cutie. Exista deja multe institutii financiare care iau in considerare ( daca nu au cumparat deja “over the counter”- adica prin tranzactii directe, o practica uzuala in cazul unui volum mare de bitcoini pentru a evita cumpararea de pe piata libera si a umfla artificial pretul ) sa isi faca intrarea pe piata crypto in ciuda numeroaselor voci care inca considera toata povestea o bula speculativa. La momentul scrierii acestui articol exista depuse la SEC ( Securities and Exchange Commission) in Statele Unite mai multe dosare pentru constituirea unor ETF-uri ( exchange trade funds), un instrument financiar care prin modul sau de functionare va permite intrarea mai multor oameni pe piata crypto, cu o mai mare usurinta.

Practic pariul celor care au deja investitii in bitcoin ( sau in celelalte cryptomonede) este ca tehnologia pe de o parte, dar si potentialul speculativ pe de alta vor atrage mai multi oameni care odata ce vor intra in joc vor mari cererea pentru bitcoin ceea ce implicit va conduce la cresterea valorii unei unitati.

Maximul atins de bitcoin in ultimul an a fost de aproape $20.000 conform coinmarketcap, reperul in domeniul valorii criptomonedelor. Previziunile oamenilor respectabili din domeniul financiar variaza de la 0 la $100.000 in urmatorii 2 ani. Ceea ce este sigur e ca nimeni nu poate sti cu exactitate la fel cum nimeni nu se astepta ca actiunile FB sa scada intr-o singura zi ( 26 iulie ) cu aproximativ 20%.

 

Este Bitcoinul anonim?

 

Un raspuns strict la aceasta intrebare este NU. Chiar si asa, precizari sunt necesare pentru a defini conconceptul de “pseudonymity”.

Daca persoana X doreste sa trimite un bitcoin persoanei Y, tranzactia are loc la nivelul retelei fara a exista vreun indiciu in legatura cu detinatorii respectivelor portofele. Public se vede doar ca un sir de caractere a trimis altui sir de caractere suma de un bitcoin.

Tot public poti vedea in ledger-ul retelei cu exactitate cand bitcoini se afla in cadrul unui wallet.

Atat timp cat nu exista posibilitatea ca cineva sa faca o legatura intre numele tau si un portofel bitcoin, iti poti pastra caracterul anonim. In momentul in care cumperi prin transfer bancar sau card de exemplu bitcoin de la un provider public, o firma inregistrata cu acte in regula de exemplu si respectiva suma ajunge in portofelul tau, legatura intre numele tau si wallet poate fi facuta ulterior.

Exista mai multe discutii si teorii despre pasii necesari ca sa iti pastrezi pe termen lung caracterul anonim, dar nu imi propun sa le explorez pentru ca atat timp cat nu iti propui vreo activitate ilegala ( spalare de bani de exemplu) nu are rost sa iti faci griji in ceea ce priveste acest aspect. Nu e usor pentru o institutie sa inceapa procesul de “imperechere” a unor wallets cu persoane fizice in aceeasi masura in care sunt necesare multiple artificii pentru pierderea urmei banilor de catre detinator.

 

Cum cumperi, pastrezi si transferi bitcoin:

 

a. Cum cumperi bitcoin: exista mai multe site-uri care permit cumpararea de bitcoin, cel mai adesea prin transfer bancar. Cele pe care le-am utilizat personal si le pot recomanda sunt in ordine Coinflux si Bitcoinromania.

b. Cum iti pastrezi bitcoinii: pentru asta vei avea nevoie de un portofel, un wallet. Aici optiunile sunt multiple: fie alegi sa ii pastrezi in wallet-ul celor de unde cumperi, fie optezi pentru un desktop/mobile wallet, fie pentru un wallet offline precum Trezor sau Ledger. Varianta cea mai sigura este ultima, dar ai toate optiunile detaliate aici. Trebuie sa stii ca adresa portofelului tau o vei utiliza atunci cand vei cumpara bitcoin de pe siteurile mentionate la punctul anterior.

c. Cum transferi bitcoin: odata ce detii BTC ii poti trimite spre un alt wallet folosind adresa respectivului portofel. Un mobile wallet precum Bread este practic o interfata care simplifica o tranzactie in bitcoin la fel cum un browser ca Mozilla sau Chrome iti simplifica accesul la e-mail.

 

Cum functioneaza propriu-zis o tranzactie

 

Persoana A isi doreste sa trimita un bitcoin persoanei B. Dupa ce persoana A initiaza tranzactia, dupa modelul mentionat anterior, tranzactia in sine este integrata si reprezentata online sub forma unui “block”. Acest block care inglobeaza mai multe tranzactii, este trimis spre verificare celorlalti implicati in network pentru a putea fi verificat.

Procesul de verificare ( mai jos este explicatia mai detaliata ce inseamna propriu-zis aceasta verificare) este facut de catre “miners”, un termen ce desemneaza calculatoarele folosite special pentru “a mina” bitcoin. Termenul de a mina este echivalent cu cel de gasire a unui block si de verificare cu succes a acestuia. Practic, toti minerii din retea isi folosesc puterea computationala pentru a rezolva o problema matematica extrem de complicata iar cel care reuseste primul primeste dreptul de a verifica tranzactiile existente in cadrul unui block. Daca tranzactiile sunt valide, ele sunt adaugate in ledger si nu mai pot fi modificate ulterior. Dupa ce tranzactia este adaugata la ledger, persoana B din povestea noastra primeste bitcoinii trimisi de persoana A in portofelul indicat la inceputul tranzactiei.

 

Definerea termenilor cel des utilizati in explicarea bitcoinului:

 

a. Proof-of-work

“Castigarea” unui block si verificarea tranzactiilor aferente acestuia aduc “minerului” un reward in valoare de 12.5 bitcoini, aproximativ 100.000 de dolari la momentul scrierii acestui articol. Pe langa aceasta suma, exista si “taxele” aferente fiecarei tranzactii, taxe care vor deveni singura metoda de rasplatire a “nodes-urilor” ( alt nume pentru miners) odata ce se va ajunge la numarul maxim de bitcoini, 21 de milioane.

Tocmai pentru ca acest “reward” este consistent si calculatoarele folosite pentru a rezolva problema matematica ce iti aduce reward-ul au devenit extrem de performante ajungandu-se pana la fabricarea unor procesoare exclusiv pentru Bitcoin mining.

Acest proces de cautare a solutiei la problemele matematice pe care reteaua Bitcoin a fost setata sa le genereze poarta denumirea de proof-of-work. Ca sa va faceti o idee e usor sa calculam cat fac 4857 x 3780 daca ne folosim de un calculator sau de pix si hartie. Este insa semnificativ mai greu sa aflam ce numere inmultumite dau 278474793766553. Pentru asta e nevoie de o putere computationala semnificativa.

Proof-of-Work este partea cea mai importanta a intregului sistem pentru ca garanteaza unicitatea intregii arhitecturi: 100% verificare, 0% incredere. In felul asta totul poate functiona optim fara a exista dubii.

 

b. Blockchain 

Blockchain e termenul care a devenit cel mai popular desi in sine, nu este o inventie absolut revolutionara. Practic, conform specialistilor de la Universitatea Berkley, blockchain-ul este un registru public a tuturor tranzactiilor care au avut loc intre participantii unui network/ecosystem. Marea calitate a tehnologiei blockchain este imposibilitatea de a reveni ulterior si a modifica datele deja introduse. Acest lucru ajuta la o mai buna securizare a datelor fara ca existenta unui “cenzor” sa mai fie necesara.

De aici si una din caracteristicile des vehiculate, cea de “distributed consensus” echivalenta cu ideea de descentralizare/democratizare decizionala.

Tot in zona blockchainului, o alta tema foarte des intalnita este cea a “smart contracts-urilor”, dar intrucat acestea au mai putina legatura cu bitcoinul, nu voi intra in detalii aici ci voi scrie un articol separat pentru ca sunt aproape convins ca peste ani foarte multe lucruri vor avea la baza aceste “smart contracts” aflate acum in faza lor incipienta de utilizare.

 

c. Peer-to-peer

Utilizat inca din cadrul celebrului Whitepaper peer-to-peer este o retea, o structura in cadrul careia toti membrii au drepturi egale si beneficiaza de aceleasi privilegii. Nimeni nu poate schimba regulile jocului de unul singur fiind nevoie ca majoritatea actorilor existenti sa se puna de acord asupra unor posibile modificari.

 

d. Criptography

Criptografia este un domeniu greu de inteles, dar fascinant. Oamenii au avut dintotdeauna secrete pe care le-au criptat pentru a le feri de privirile curioase. Exista de altfel o carte pe care o recomand celor care vor sa afle cum codurile de limbaj/transmisie a informatiilor si nu numai au influentat istoria omenirii: The Code Book: The Science of Secrecy from Ancient Egypt to Quantum Cryptography

Strict ca definitie, criptografia consta in procesul de transformare a unui text inteligibil intr-un cod neinteligibil si invers. In domeniul informatic este cea mai extinsa metoda de protejare a datelor sensibile cu precadere cele cu caracter personal.

Criptografia este un element incheie in intreaga poveste a bitcoinului de aici si termenul de criptomoneda. Criptografia este utilizata in procesul de trimitere a bitcoinilor si de verificare a tranzactiilor.

In tot procesul de trimitere si primire de bitcoin sunt necesare doua tipuri de cheie: privata si publica. Pentru a putea sa iti accesezi wallet-ul in care ai bitcoin trebuie sa iti cunosti Private Key-ul. In acelasi timp, pentru ca nimeni sa nu iti poata accesa fondurile, atunci cand ii dai altcuiva adresa wallet-ului tau pentru a-ti trimite bitcoin, nu ii dai cheia privata ci cea publica. Cel care trimite encripteaza un mesaj folosindu-se de cheia ta publica si o semneaza cu cheia lui privata astfel incat reteaua sa poata confirma ca exista cantitatea de bitcoin mentionata in respectivul wallet. In tot acest proces criptografia este folosita de mai multe ori pentru ca de exemplu cheia privata a celui care trimite sa nu fie vizibila in cadrul retelei. Pentru mai multe detalii tehnice cu privire la sistemul de chei asimetrice private-publice, va recomend articolul asta care e in limba romana.

De explicat in cuvinte nu este neaparat mai greu, dar o imagine ca cea mai de jos poate fi mai relevanta.

 

In loc de concluzie:

 

Scopul postarii a fost sa aduc explicatii in limba romana si in cadrul aceluiasi articol, pentru mai multi termeni care m-au confuzat pe mine in primul rand atunci cand am inceput sa citesc despre bitcoin. Exista, fara indoiala, o sumedenie de alte lucruri pe care le-am omis si pe care cu timpul, pe masura ce o sa le remarc, le voi adauga.

Senzatia pe care o ai pe masura ce te adancesti in studiul acestui domeniu e ca asistam la o revolutie tehnologica unica in sensul in care in ultimii ani am asistat la un disruption continuu a mai multor industrii traditionale ( vezi Uber, Airbnb, WeWork, Upwork) dar nu si a unei zone care ne afecteaza pe fiecare dintre noi, zilnic: politica monetara defectuoasa a guvernelor.

Bitcoinul a fost initial visul cypherpunkerilor, a devenit ulterior si a anarhistilor sau a libertarienilor de toate felurile si mai nou, a celor care cred ca putem gasi moduri alternative de economisire fara ca ceea ce punem deoparte sa fie erodat de politica inflationista a tiparnitelor bancilor centrale.

Va fi un experiment reusit sau va esua? Habar nu am, dar ce stiu cu certitudine e ca e posibil sa asistam la una din cele mai mare revolutii pe care o sa le prindem in viata si chiar daca va da chix, va fi interesant de povestit nepotilor ca a exista candva un asemenea deziderat la care ai luat parte.

 

Bibliografie:

 

Carti: 

  1. The Bitcoin Standard: The Decentralized Alternative to Central Banking by Saifedean Ammous
  2. The Internet of Money Volume Two by by Andreas M. Antonopoulos
  3. Digital Gold: Bitcoin and the Inside Story of the Misfits and Millionaires Trying to Reinvent Money by Nathaniel Popper
  4. Cryptoassets: The Innovative Investor’s Guide to Bitcoin and Beyond by Chris Burniske
  5. What Has Government Done to Our Money?” by Murray Rothbard

 

Articole:

1. https://www.coursera.org/learn/cryptocurrency/home/week/1

2. https://www.chapman.edu/research/institutes-and-centers/economic-science-institute/_files/ifree-papers-and-photos/koeppel-april2017.pdf

3. https://medium.com/@dashrandom/what-is-cryptocurrency-part-2-trustless-decentralized-immutable-c6e82833bd5c

4. https://www.laits.utexas.edu/~anorman/BUS.FOR/course.mat/SSim/history.html

5. https://www.coindesk.com/information/what-is-bitcoin/

6. https://eprint.iacr.org/2012/248.pdf 

7. https://scet.berkeley.edu/wp-content/uploads/BlockchainPaper.pdf

8. https://keepingstock.net/explaining-blockchain-how-proof-of-work-enables-trustless-consensus-2abed27f0845 

9. https://cpsc.yale.edu/research/security-and-cryptography

10. https://www.bitcoinblockhalf.com/ 

11. https://bitcoinmagazine.com/articles/sec-puts-decision-5-bitcoin-etfs-till-september-2018/

12. https://www.investopedia.com/terms/e/etf.asp

13.https://www.coursera.org/learn/cryptocurrency

14. https://viral.media.mit.edu/pub/medrec

15. https://medium.com/@vijayboyapati/the-bullish-case-for-bitcoin-6ecc8bdecc1 

16. https://www.cryptoglobe.com/latest/2018/07/billionaire-investor-mike-novogratz-says-hoard-of-institutional-investors-is-moving-into-crypto/ 

17. https://www.technologyreview.com/s/608716/bitcoin-transactions-arent-as-anonymous-as-everyone-hoped/

18. https://xamlexpert.blogspot.com/p/bitcoin.html 

ZI-MI PAREREA TA

Scrie-mi comentariul tau!
Numele tau